ISTORIA SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL CLUJ NAPOCA

E dificil de spus în câteva cuvinte viața spitalului din momentul nașterii până în prezent.

În anul 1951 s-a înființat Serviciul Medico-Sanitar „Ianos Herbak” numit apoi, „Muncitorul” și „Clujana”, care se afla oarecum în afăra perimetrului medico-universitar al orașului, în mijlocul unei platforme industriale și funcționa într-o deplină uitare și neglijare. Staționarul de Boli Interne al Serviciului Medico-Sanitar funcționa împreună cu staționarul de Chirurgie, în Palatul Administrativ al Întreprinderii „Clujana”, în condiții improprii pentru un spital. În perioada de instalare a comunismului aceste secții spitalicești izolate, ignorate, uitate, adăposteau o elită medicală și intelectuală, medici care, în ciuda experienței profesionale și probității umane deosebite, neîndeplinind normele de „elementele cu origini sociale sănătoase” pentru a funcționa în instituțiile medicale consacrate „din centru”, lucrau în condiții vitrege, pentru acordarea unei asistențe medicale de calitate populației muncitorești (industriale).

Enumerăm distinși colaboratori ai Prof. I. Goia: doctorii Negru Agenor, Nic Ganea Roth și Bruno Medrea.

Serviciul de chirurgie l-a avut ca mentor pe ilustrul chirurg Dr. Ilian cel care, cu o eleganță deosebită, a reușit să definească aici un pol al chirurgiei clujene de „dincolo de strec”.

Prin decizia conducerii Institutului de Medicina și Farmacie Cluj, personal a rectorului de atunci, Acad. prof. dr. Ioan Baciu, în anul 1976 au luat ființă Clinica Medicală V și Clinica Chirugie V. Șeful Clinicii Medicale V a devenit Prof. dr. doc. I. Zăgreanu, medic emerit, (pe atunci conferențiar universitar) care împreună cu asist. Dr. Caius Duncea, ambii provenind din colectivul Clinicii Medicale I, au fost primele și singurele cadre didactice ale disciplinei timp de doi ani, iar șeful Clinicii Chirurgie V a devenit Conf. dr. Petru Martin. Sub conducerea dr. Petru Martin secția de chirurgie a cunoscut o etapa de dezvoltare rapidă, serviciul fiind încadrat cu medici tineri, entuziaști, preocupați de progresul tehnic și dezvoltarea profesională (dr. Nicolae Constantea și regretatul dr. Virgil Todor).

Au fost ani de eforturi și muncă susținută, pentru ca noile clinici să se impună în rândul celorlalte clinici universitare. Timp de trei ani, activitatea universitară complexă (activitatea didactică s-a desfășurat cu studenții anului IV și V ai seriei de Pediatrie din cadrul Facultății de Medicină și Pediatrie a Institutului de Medicină și Farmacie Cluj), cercetarea și activitatea spitalicească s-au desfășurat în condiții de campanie, cu un număr redus de cadre didactice și o sală de curs improvizată, în sala de sindicat a Întreprinderii „Clujana”, cu aparatură medicală și de laborator rudimentare. Cateterismele cardiace se făceau în condiții improprii la serviciul de Radiologie, iar marile cercetări de epidemiologie cardio-vasculară erau inițiate în spații improvizate. Sunt cunoscute preocupările colectivului în domeniul chirurgiei bolii ulceroase și a pancreatitelor acute.

Pe parcursul timpului, în două rânduri, conducerile a cinci mari întreprinderi: Clujana, Unirea, Carbochim, Fabrica de Porțelan și cea de Pensule, la inițiativa și sub patronajul celei mai mari dintre ele, „Clujana”, condusă pe atunci de Dir. ing. Mărinceanu au hotărât să umanizeze condițiile de asistență medicală a populației industriale prin construirea unui spital clinic modern, cu profil de învățământ universitar și prin aducerea la conducerea secțiilor clinice a unor personalități medicale de prestigiu.

Într-o perioadă de trei ani s-au desfășurat lucrările de construcție ale noului spital clinic, situat la dorința sponsorilor amintiți, în imediata vecinătate a zonei industriale, așa cum cereau comandamentele acelei perioade. Clinicile s-au mutat în actuala clădire modernă a Spitalului Clinic Municipal, proiectată de o mare arhitectă, dupa modelul unui spital american.

În anul 1979 a luat ființă Spitalul Clinic de întreprinderi Cluj Napoca cu 250 paturi. Clinica Medicală V a ocupat parterul și etajul I, având un număr de 100 de paturi, Clinica de Ginecologie (60 paturi) și o sală de operații la etajul II, iar Clinica Chirurgie V având alocate etajele III și IV ale clădirii. Blocul operator, nou și modern pentru acele timpuri, era amplasat într-o aripă a etajului IV. Secția de Chirurgie avea atunci 90 paturi.

O dată cu deschiderea spitalului nou s-a înființat și Clinica de Ginecologie, cu două compartimente: Obstetrică (fiziologică și patologică) și Ginecologie (conservatoire și chirurgicală), sub conducerea Șef lucr. Dr. Sălăgean.

Dotarea materială s-a îmbunătățit cu aparatură de laborator, radiologică, electrocardiografie, ecografie, stații de monitorizare cardiacă, obținute în mare parte prin efortul material al întreprinderilor, cunoscută fiind, de altfel, în epocă, politica sanitară catastrofală, bazată pe economii iresponsabile făcute pe seama bolnavilor și lipsa de interes pentru dotarea unităților sanitare.

Spațiul didactic destinat activității de predare rămânea însă, în continuare impropriu, studenții înghesuindu-se într-un mic amfiteatru improvizat. În anul 1980 cu sprijin din partea aceluiași rector, Acad. Prof. I. Baciu s-a dat în folosință actualul amfiteatru al Spitalului Clinic și biblioteca clinicii medicale.

În anul 1988 s-a inaugurat o noua clădire a Spitalului, construită din banii întreprinderilor, sub denumirea mascată de „bloc de garsoniere”, singura modalitate de a înșela vigilența autorităților și a putea face o extindere necesară. Ea nu a beneficiat, timp de 10 ani, de o clădire de legătură cu Spitalul, indispensabilă bunei ei funcționalități.

La etajul II al acestei clădiri noi, funcționa Secția de Medicina Muncii, condusă de Dr. E. Lupu, secție desființată mai târziu, datorită restructurării destinațiilor spațiilor acestei clădiri și dispariției industriei.

Clinica Medicală V a avut de la începutul ei profil de medicină internă, cu puternică amprentă didactică, științifică și spitalicească de cardiologie, șeful ei, prof. I. Zăgreanu fiind un cardiolog cu renume, medic emerit, primar gradul I. Aici s-au înființat o unitate de TI coronarieni, cu 8 paturi monitorizate, laboratoare de explorări cardio-vasculare invazive (cateterism cardiac) și neinvazive: ECG., ECG de efort, fonocardiografie și mai târziu, echocardio-doppler, implantare de pacemakere temporare și definitive.

Din anul 1990 conducerea clinicii este preluată de Prof. C. Duncea.

După anul 1990, structura clinicii s-a diversificat. Din Secția de Medicină Internă s-a desprins Secția Clinică de Cardiologie, cu 8 paturi de terapie intensivă coronarieni și în 1992 a luat naștere Compartimentul de Hemodializă Cronică, urmare a eforturilor unor membri ai colectivului: Dr. Doriana Lucaciu și Dr. Radu Mureșan și a nenumăratelor intervenții ale șefului clinicii la forurile sanitare. Ea a funcționat mulți ani prin activitatea neremumerată a unor entuziaste cadre didactice din clinică și a menținut în viață, de 25 de ani, sute de bolnavi, fiind singura secție de hemodializă din Cluj, neprivatizată încă.

Au luat naștere apoi compartimentele de Nefrologie, Gastroenterologie și cel de Geriatrie. Cel din urmă s-a înființat ca urmare a unui schimb de experiență a șefului clinicii, la Grenoble, unde a vizitat un mare centru de geriatrie aflat sub conducerea unei somități mondiale în domeniu. Astfel a conștientizat importanța învățământului universitar de geriatrie, care lipsea în țara noastră și a asistenței medicale, care exista numai la Institutul Ana Aslan din București. Urmare a eforturilor și intervențiilor repetate ale șefului clinicii la conducerea UMF (care de altfel, ca și în întreaga lume medicală din România, nu cunoștea și nu conștientiza rolul uriaș al geriatriei în modernizarea asistenței medicale și a învățământului medical) s-a reușit până la urmă, înființarea în anul 1992 a primei discipline universitare de geriatrie (pentru studenți) din România, având ca suport spitalicesc un compartiment, apoi secția de geriatrie, aflate sub conducerea conferențiarului, mai apoi, primului Prof. Univ. de geriatrie din țară, Dr. Olimpia Ghidrai, iar din anul 2005, după pensionarea didactică a acesteia, a Șef. lucrări Dr. V. Donca.

Dupa decesul Conf. Dr. Petru Martin, conducerea Clinicii Chirurgie V a fost preluată de dr. Alexandru Bologa, iar după plecarea acestuia, la conducerea secției s-au perindat mai multe cadre didactice provenind de la Clinica Chirurgie III (dr. Nicolae Turdeanu, dr. Ioan Părăian).

Deși dotările lăsau mult de dorit, prin puterea de muncă și abnegația de care au dat dovadă medicii chirurgi, în serviciul de chirurgie s-au efectuat intervenții chirurgicale de mare amploare în domeniul chirurgiei stomacului ulceros și neoplazic, a cancerului mamar și genital feminin, a chirurgiei colo-rectale și a celei hepato-bilio-pancreatice.

În anul 1990 a fost numit șef al serviciului de chirurgie Șef lucrări (pe atunci) dr. Nicolae Turdeanu, care ulterior a avansat în cariera didactică devenind profesor.

Sub conducerea domniei sale colectivul clinicii s-a extins.

În cadrul serviciului tineri entuziaști și preocupați de noutățile tehnologice ca dr. Nicolae Constantea au introdus tehnici operatorii avangardiste de abordare a patologiei hemoroidale (tehnica HAL-doppler – Hemorrhoidal Artery Ligation), și a bolii varicoase (tehica EVLT – EndoVascular Laser Therapy), tehnici minim invazive, cu rezultate foarte bune și apreciate de către pacienți. Aceste tehnici reprezentau rarități chiar și în servicii chirurgicale din străinătate la momentul implementării lor în Clinica Chirurgie V.

La pensionarea Prof. dr. Nicolae Turdeanu, conducerea disciplinei a fost preluată de către Prof. dr. Nicolae Constantea. Sub conducerea domniei sale s-a lărgit sfera intervențiilor chirurgicale practicate pe cale laparoscopică, în special în domeniul obezității morbide și a chirurgiei herinare și s-a extins aplicarea tehnicilor minim invazive.

Achiziționarea robotului operator Da Vinci și ulterior crearea Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică a constituit un pas important în evoluția serviciului cu introducerea abordului minim invaziv transaxilar pentru chirurgia tiroidei. Într-un interval scurt de timp Prof. dr. Nicolae Constantea a reușit să isi creeze cea mai mare cazuistica de acest tip la nivel european. Din păcate lipsa alocării fondurilor necesare pentru această tehnică, mare consumatoare de resurse financiare, a făcut ca lucrurile să stagneze în ultimii ani în acest domeniu.

An de an dotarile secției și ale blocurilor operatorii au fost din ce în ce mai bune, apropiindu-se de standardele europene în domeniu. S-au achiziționat noi turnuri de chirurgie laparoscopică, între care unul 3D, aparate de anestezie și monitoare ultraperformante, lămpi de operație cu lumină rece, aparatură de electrochirurgie de înaltă clasă și performantă, etc.

Structura secției s-a diversificat prin apariția compartimentului de chirurgie plastică în care a fost încadrat dr. Daniel Gligor, a compartimentlui ORL în care își desfășoară activitatea dr. Mircea Căpușan, a compartimentului oftalmologie cu dr. Oana Rusu și anexarea compartimentului de ginecologie după desființarea secției ginecologie și transformarea sa în compartiment.

O mare importanță în ceea ce privește evoluție serviciilor medicale a avut-o înființarea Secției Clinice de Urologie din cadrul spitalului, la conducerea căreia a fost numit dr. Ioan Coman, pe atunci detașat la Clinica Chirurgie III, un ilustru întemeietor de școala chirurgicală urologică în Cluj-Napoca.

ATI ieri. Trebuie menționat că toate cazurile care necesitau asistență medicală de tip TI erau tratate într-o forma improvizată în două saloane de supraveghere postoperatorie și TI în total cumulând 8 paturi, toată activitatea fiind asigurată de dr. Mircea Moraru (emigrat ulterior în Germania) și regretatul dr. Ioan Tompa. Aceștia asigurau atât anestezii concomitente în cele 4 săli de operație de chirurgie și o sală de operație de ginecologie, cât și asistența medicală de tip TI în saloanele de supraveghere postoperatorie. Trebuie remarcată activitatea întregului personal, superior, mediu și auxiliar de la acea vreme, redus numeric, însă plin de abnegație și care reușeau să asigure asistența medicală exemplară, functionând ca o adevarată „familie medicală”, tot personalul fiind „antrenat” ca să poată desfășura activitatea pe secție, la blocul operator sau în saloanele de TI.

ATI azi. În anul … a fost înființată Secția Clinică ATI din cadrul spitalului, la conducerea căreia a fost adus dr. Constantin Bodolea, un entuziast și perseverent profesionist în domeniu care a reușit să dinamizeze activitatea întregului serviciu. Pe lângă persoane cu experiență (ca dr. Tudor Cristea) serviciul a fost încadrat cu personal tânăr și dedicat, ceea ce a permis asigurarea unei calități exemplare a activității din secția de ATI și posibilitatea susținerii la standarde europene a asistenței medicale din cadrul spitalului.

O acțiune mai deosebită la care a luat parte colectivul medical a fost deplasarea în orașul Abrud, într-o acțiune complexă de depistare și tratare a bolilor cu largă răspândire, îndeosebi a celor cardio-vasculare, în rândul populației miniere dar și rurale (după modelul acțiunilor de acest fel ale acad. I. Hațeganu). Căldura cu care am fost primiți de fiecare dată de către conducerea combinatului minier ne-a produs o mare satisfacție și bucurie și a contribuit la stabilirea unor legături trainice între cele două colective, care durează până astăzi.

Convingerea că medicul trebuie să fie un om de cultură, să aibă o formație umanistă complexă, a condus la organizarea în spatiul clinicii a zeci de expoziții de artă plastică – pictură, sculptură, design, cuplate uneori cu momente literare, care au fost onorate de cele mai ilustre nume ale artei și culturii clujene.

Ar mai fi multe de spus despre activitatea didactică importantă, despre activitatea științifică ce a constituit o permanență de la înființarea clinicilor, despre cărți medicale editate, dar mai ales despre oameni. Nume ca: Axente Iancu, Eugen Lupu, Ștefan Cristea și Ludovic Halasz, Dr. Olimpia Ghidrai, Dr. Doriana Lucaciu, Dr. Dorin Rusu și Dr. Radu Căpâlneanu, Radu Mureșan (1989), Tudor Văgăunescu, Valentin Haș, dr. Aurel Stoica, dr. Vass , dr. Emilia Fetti’, prof dr Pompiliu Piso, șeful serviciului de chirurgie oncologică din Regensburg, Germania, o personalitate de referință în chirurgia carcinomatozei peritoneale, prof. dr. Mircea Chirica din serviciul de chirurgie viscerală al Spitalului Saint-Luis din Paris, Franța, dr. Adina Hanes din serviciul de chirurgie viscerală a spitalului din Amien, Franța, dr. Wilhelm Studnicka, seful serviciului de chirurgie al spitalului din Marmande, Franța, dr. Ionel Deicu, șeful serviciului de chirurgie a spitalului din Thann, Franța, dr. Lucian Hulpoi chirurg și manager al Spitalului Penitenciar Dej, dr. Taras Kramar, șeful secției chirurgie a Spitalului Județean de Urgență Zalău, jud. Sălaj, dr. Mihai Todor șeful serviciului de chirurgie și director medical al spitalului din Huedin, jud. Cluj, și alții.

Nu în ultimul rând trebuie menționat efortul susținut și implicarea permanentă pe care a avut-o Primăria Cluj-Napoca de la preluarea Consiliului Local a administrației Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca.

Din anul 1999 spitalul și-a schimbat numele din Spitalul Clinic de Întreprinderi în Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, însă schimbarea numelui nu a coincis cu preluarea în administrare de către comunitatea locală. Viziunea deschisă a noii administrații de după alegerile din … au făcut posibil acest lucru, iar schimbarea a devenit rapid vizibilă.

Între anii 2014-2016 s-a derulat Proiectul de finanțare din fonduri nerambursabile „Modernizarea și echiparea ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, în vederea îmbunătățirii calității infrastructurii serviciilor de asistență medicală” prin care clădirea în care funcţionează ambulatoriul de spital a fost modernizată şi supraetajată, obţinându-se 3.263 metri pătraţi de suprafaţă utilă totală. Au fost amenajate şi cabinete de nefrologie, radiologie şi imagistică medicală, dar şi reumatologie şi analize medicale, au fost cumpărate echipamente, sisteme funcţionale de consultaţie şi tratament, echipamente IT de uz medical şi 142 echipamente medicale, computer RMN, ecografe doppler 4D, băi galvanice și multe altele.

De la preluarea sa de către primărie, spitalul a beneficiat continuu de o infuzie de capital material și uman ceea ce poate fi cu usurință observat în amenajarea de tip hotelier, dotarea cu aparatură și tehnică medicală de ultimă generație, aspectul spațiilor exterioare, diversificarea ofertei de servicii medicale și a numărului de specialități din cadrul ambulatoriului de specialitate și a spitalului, etc.

Am fost Spitalului Clinic de Întreprinderi sau „Clujana” cum încă mai este cunoscut și azi de către mulți dintre locuitorii Clujului, acum suntem SCMCN, dar ne dorim să rămânem în continuare Spitalul Clujana, ca spital al Clujenilor.